Într-un interviu acordat în exclusivitate mondială, Aurel Bacs ne explică ce trebuie să ai ca să devii un licitator de succes și unele dintre secretele din industrie. Urmăriți interviul în română, iar interviul integral îl puteți găsi mai jos și pe canalul nostru de YouTube.
Dan Vardie
Aurel, este o plăcere să te cunosc în sfârșit. Un om atât de ocupat, dar care face atât de multe lucruri extraordinare pentru industrie și pentru consumatori. Suntem dornici să aflăm mai multe despre cum faci aceste minuni. In primul rând, cum a fost viața ta profesională? Cum ai început-o?
Aurel Bacs
Placerea e de partea mea. Adevărul este că nu am plănuit niciodată să intru profesional în lumea ceasuri. Initial, m-am gândit că aș putea deveni avocat. Așa că am studiat dreptul și afacerile la Saint Gallen și mai târziu la Zurich. Cu toate acestea, încă din adolescență am fost atras de ceasurile de epocă, ceasurile mecanice de către tatăl meu, care iubea toate lucrurile mecanice, de asemenea mașinile cu motor și trenurile cu abur, mașinile cu abur, orice s-ar mișca și avea roți, viteze și pârghii. Apoi, când aveam 23 de ani și eram încă la universitate am dat peste o reclamă într-o revistă de ceasuri în care ei caută un specialist care să conducă Departamentul de la Geneva și mai mult din curiozitate decât din dorința de a lua această direcție de carieră, mi-am trimis scrisoarea de motivație și un scurt CV. Nu erau prea multe de spus despre viața mea de atunci și spre surprinderea mea, după șase luni de interviuri am fost acceptat. Deci, fără experiență de lucru, fără calificări ca ceasornicar. Și în cele din urmă, 27 de ani mai târziu, tu și cu mine vorbim aici, la Geneva.
D.V.: Cum ai ajuns să devii un licitator care face până la sfârșitul zilei o muncă atât de mareață? Pentru că nu este doar intrarea pe scenă și vânzarea, este mult mai mult decât atât.
A.B.: Licitația este ceva care poate este similar cu moderarea, adică ceea ce faci tu acum. Ai un public de poate 2-3-4 sau 500 de oameni. Trebuie să știi ce vinzi. Am mai scos la licitație și alte obiecte: bijuterii, mobilier, covoare și pot să vă spun că, dacă nu știți ce vindeți, sunteți pe jumătate “la fel de buni” ca la început. Pe de altă parte, trebuie să știți cine este publicul, cine sunt vânzătorii, cine sunt ofertanții, care este exact presa, care poate nu liciteaza, ci doar observa. Și apoi este un dialog între public și licitator. Toată lumea vrea să se distreze, desigur. De asemenea, licitatorul dorește, în numele vânzătorului, să obțină cele mai bune rezultate posibile. Și ori iubești asta, ori nu. Și dacă îți place și ai puțin talent, probabil că te vei descurca destul de bine. Daca nu-ți place și nu ai talent, s-ar putea să te chinui.
D.V.: Care sunt abilitățile naturale necesare pentru acest gen de muncă, de fapt unice? Este vreun element pe care nu-l intalnesti prea des?
A.B.:Cred că trebuie să ai un anumit grad de spectacol. Mă tem că nu poți fi introvertit. Trebuie să te simți confortabil să vorbești în fața unui public fără scenario – nu există scenariu. Un actor poate repeta și repeta, la televizor ai prompterul și îl citești, aici nu există prompter și nu poți face o a doua ieșire. Trebuie să fii în largul tău cu publicul. Deci, este evident o binecuvântare pe care o am fiindcă am ajuns să cunosc 80 sau 90% din audiență in acești 20 și ceva de ani. Prin urmare, suntem într-o limbă confortabilă unul cu celălalt. Ajută să vorbești mai multe limbi. Cred că trebuie să fii bun în improvizație pentru că nimic nu merge conform planului din ceea ce îți pot spune, pentru că nu poate exista un plan. De unde stii ca oferta de deschidere pentru un “Paul Newman” este de 10 milioane de dolari? Și vă spun, am fost, după cum puteți vedea în videoclip, am tăcut pret de câteva secunde, neștiind ce să spun sau ce să fac. Trebuie să fii bun cu cifrele. Trebuie să cunoști treptele 10, 11, 12 și 20, 22, 24, 26 și trebuie să fii pe piciorul potrivit. Piciorul greșit inseamna în limbajul licitatorilor că, dacă am o ofertă de comision de 20.000, trebuie să fiu cu treapta la 16 ani, ca să pot face 17-18,19-20. Este o combinație de abilități. Cred ca oricine este capabil sa o faca. Doar dacă îți place și esti dedicat.
D.V.: Cât de important este să cunoști în profunzime ceasurile, istoria ceasurilor, toate piesele pe care le vinzi? Pentru că îmi imaginez că te afli pe scenă, ceea ce este extrem de important pentru tine să oferi publicului tău încrederea. Este lucrul real. Îl cumperi și este adevărat. Nu este doar un ceas obișnuit.
A.B.: Cred că ai perfectă dreptate. Este foarte important ca licitatorul să fie un specialist credibil în domeniu. Există case de licitație în care un licitator generalist vinde artă, bijuterii și vin și când ii văd că încep o licitație și spun “doamnelor și domnilor, acum ajungem la lotul #8. Lotul #8 este un ceas de aur… unic.” Vezi clar că sunt dintr-o zonă diferită. Pot fi genii când vine vorba de vânzarea de artă, bijuterii sau vin, dar publicul face imediat diferența. Și când știi că acesta este singurul exemplar cu un cadran somon făcut vreodată, de exemplu, și știi că acolo este acest domn care a venit din Detroit pentru acel ceas. Și este un domn din Dubai care a venit pentru acest ceas. Știi unde să cauți, deci cunoașterea pieselor și cunoașterea publicului.
D.V.: Le poți lega.
A.B.: Le poți conecta, da.
D.V.: Ceea ce este uimitor. Cum sunt posibile toate recordurile tale? Dacă ne întoarcem in timp cu 10 ani, discutând despre asta, probabil ai spune “Dan, ar fi un lucru frumos de realizat”. Cum o vezi din interior?
A.B.: Prima dată în viața mea, cred că aveam 29 de ani, a fost în 2001. La două luni după 911, eram destul de preocupați de viitorul tuturor piețelor, nu doar de o piață de colecție, am avut privilegiul să vând un ceas de mână Patek Phillippe care a atins în cele din urmă cel mai mare preț plătit vreodată pentru un ceas de mână. Cred că a fost în jur de 2,8 milioane de franci, la 29 de ani. Evident, jucătorii de tenis se retrag la 29 de ani. Licitatorii încep poate la 29 de ani și trebuie să spun că da, m-am simțit bine să fiu în acea poziție privilegiată pentru a obține un rezultat atât de remarcabil al unui ceas important, mergând la un muzeu și fiind protejate și conservate pentru generațiile viitoare. Mai târziu, am avut plăcerea aici, la Phillips, să vând oțelul inoxidabil 1518 la 11 milioane și, literalmente, au venit prieteni la mine și mi-au spus 11 milioane, recordul asta nu va mai fi intrecut niciodată. Poti iesi linistit la pensie! A fost o discuție psihologică, interesantă pe care a trebuit să o am cu mine. De ce o fac? O fac pentru că vreau să bat recordul mondial sezon după sezon sau o fac pentru că îmi place? Și știu că sunt câțiva jucători de tenis care au fost, la un moment dat, numărul unu în cariera lor, poate mai târziu, #2, #3, #4 apare o generație tânără și joacă mai bine, dar ei încă joacă. Și există întrebarea, se joacă pentru că le place sau se joacă pentru că vor să fie numărul 1? Și sincer să fiu, cred că astăzi joc pentru că îmi place. Acum, dacă se întâmplă un record mondial între ele, nu sunt împotriva lui, desigur. Dar nu este o necesitate. Pentru că după ce 1518 Paul Newman a făcut 17 milioane și din nou oamenii au spus, ei bine, acum poți să-ți împachetezi lucrurile și să pleci acasă. Si totusi, constat că nu am doborât un nou record mondial, un record mondial absolut pentru o altă cursă de urmărit. Am avut un record mondial nu cu mult timp în urmă pentru cel mai mare total de licitații la 60 + milioane de franci elvețieni pentru o licitație de ceasuri. Ei bine, întotdeauna există ceva care te entuziasmează. Poate fi un George Daniels, ca Tripic-ul pe care îl avem aici. Poate fi o descoperire rară. Am avut recorduri mondiale la Omega, recorduri mondiale la Jordan. Am avut recorduri mondiale la Phillippe Dufour. Sunt atât de multe lucruri interesante pe care încă le poți face.
D.V.: Am această întrebare de mult timp și tu ești singurul care poate răspunde. Și chiar iti cer perspectiva, te rog. Ce crezi că este cu adevărat important în licitarea unui ceas? Este materialul carcasei, este calibrul din interior, este unicitatea piesei respective, este marca? Care este cu adevărat aspectul care consideri că va obține cel mai bun preț?
A.B.: Pot fi toate. Poate fi doar unul dintre ele. O să pun o întrebare retorică. O pictura? Ce o face sa atinga recorduri mondiale? Semnătura artistului, dimensiunea, culoarea, mediul. Puteți cumpăra Picasso-uri la prețuri atât de umile, până la patru dar chiar și zeci de milioane. Fiecare brand a avut zilele lui bune, fiecare brand a avut zilele lui nu atât de bune. Fiecare brand are piesele sale unice. Piesele unice ar putea fi într-o stare foarte proastă. Este un amestec de toate. Așa-zisa furtună perfectă când cel mai bun nume a făcut cea mai bună piesă care se păstrează în cea mai bună stare, estetic, în cea mai plăcută dimensiune și formă și proporții, proveniența joacă un rol important, după cum am văzut. Deci este un amestec. Este ca atunci când faci un meniu, ceea ce face meniul bun nu este doar dimensiunea fripturii, este vorba de sos, de preparare, de gătit, de prezentare. Este tot ceea ce incanta toate simțurile.
D.V.: Apropo, l-ai menționat pe George Daniels, care este aici. Aveți o editie limitata și mă întreb ce așteptăm de la această piesă, pentru că eu însumi cred că acel ceas ar trebui să bată recordul pentru că este într-adevăr ca o comoară a acestei civilizații. Nu seamănă deloc cu un alt brand important pentru că acesta este cu adevărat unic. Dacă oamenii ar ști asta, cu siguranță că vor spune, hei, trebuie să fiu acolo pentru a-l cumpăra, deoarece aceasta este din nou o bucată unica din istoria noastră. Tu ce crezi?
A.B.: Ei bine, în primul rând, nu aș fi putut să o spun mai frumos decât cum tocmai ai făcut-o. Este o capodoperă a civilizației noastre, deoarece nu este un ceas care a fost făcut ca unul dintre multele. Fiecare piesă a fost făcută special și numai pentru acest ceas, însuși George Daniels a fost cel care și-a dorit pentru propria încheietură să facă un ceas de mână care să-i fie pe plac. Așa că este ca un Picasso despre care Picasso a spus: „Acum voi face cea mai bună piesă a mea pentru propriul perete de sufragerie”. Cât va face? Iti dau 2 raspunsuri. Unul, un licitator rezonabil de inteligent nu-l va păcăli și nu va spune, oh, va face un record mondial. Va face 10-20-50-100 de milioane. Nu. Rămânem mereu pe partea conservatoare, poate pentru a ne gestiona nu numai așteptările clienților, ci chiar și propriile noastre așteptări. Dar este neprețuit. Și prin neprețuit vreau să spun, dacă face X sau X dublu, pot spune că fie este un rezultat bun, fie un rezultat rău, cumpărătorul a plătit în exces sau a plătit mai puțin? Care este prețul ei? Pentru multe ceasuri pot spune că prețul este X, deoarece un altul tocmai s-a vândut săptămâna trecută pentru X. Aici nu avem nimic.
D.V.: Nicio referință. Deloc.
A.B.: Așa că, probabil, mă voi abține de la a împărtăși un număr până foarte aproape de vânzare, când potențialii ofertanți vin spre noi și ne vor spune, vă rog să avem o discuție. Plănuiesc să cheltuiesc X pe ceas. Crezi că am vreo șansă? Dar dacă auzim deja că altcineva vrea să plătească dublu X, ar putea fi nevoie să-i spunem acestui domn că poate nu e o idee buna. Există o concurență acerbă.
D.V.: Apropo, Aurel, chiar am o altă întrebare care mă deranjează prea tare, dar vei înțelege. Atât de mulți oameni vin la mine și spun că aceasta este o ediție limitată. Crezi că merită? Ce părere aveți despre atâtea ediții limitate? Există vreo garanție că a fi o ediție limitată înseamnă ceva în valoare în timp?
A.B.: Cred că definiția de baza este o editie cu numar limitat de produse. Un brand onorabil isi respectă numarul de produse al editiei limitate lansate. Acum X poate fi 5 bucăți, 50 bucăți, 500 bucăți, 5000 bucăți. Cred că am văzut ediții limitate de 10.000 de ceasuri.
D.V.: Îți voi reimprospata memoria: 14.007 din Omega James Bond, deci 14.000.
A.B.: Dacă ceva este limitat, cum este energia fosilă de pe planetă, că într-o zi va fi mai multă cerere decât ofertă. Pot să vă spun că sunt ediții limitate de 20 de ceasuri care nu s-au epuizat pentru că doar 10 persoane și le-au dorit, pentru că era un produs destul de urât. Și sunt sigur că există ediții limitate de cinci sau 10.000 de ceasuri care vor fi vândute într-un minut pentru că poate 100.000 de oameni și-l doresc. Apoi există ceasuri care sunt limitate, fără a fi etichetate măcar limitate.
D.V.: Întreaga producție a lui Philippe Dufour și George Daniels este limitată, dar nu au spus niciodată că facem o ediție limitată de Grand Summaries, cu toate ca au facut doar opt piese. Deci, este puțin fără sens dacă nu te uiți la contextul global, la oferta și cererea pentru acel ceas. Inutil să spun că nu mă simt cu adevărat, ca si cum am ceva exclusiv la încheietura mâinii dacă 10 sau mai mult de 1000 de persoane poartă același ceas și încă îl poți cumpăra din aeroport fără taxe. Dar fiecare are voie să gândească ce vrea. Uneori căutăm ceasuri pentru clienți, nu ediții limitate, și nu găsim unul timp de un an. Și atunci cred că este o ediție cu adevărat limitată.
D.V.: Mulțumesc. O ultima intrebare. Te-ai gândit vreodată să pregătești, să zicem un tânăr Padawan pentru viitor, să iti impartasesti expertiza cu cineva pentru a continua ceea ce ai început tu?
A.B.: În ceea ce privește licitația în timpul pandemiei, realizand ca, colegii mei din Hong Kong și New York nu au cum sa călătoreasca la Geneva, toata baza era in echipa de la Geneva pentru a se ocupa de licitație, inclusiv de licitația telefonică și în acel moment m-am gândit în sinea mea, ei bine, dacă mi se întâmplă ceva acum, sunt singurul licitator pe care l-a avut la Geneva. Si de atunci am antrenat o nouă generație de superstaruri. Ei bine, te invit pe tine și pe cititorii tai să vedeți când Marcello de Marco, Clara, Cassie și Tiffany Toe vor merge “in tribună.” Lumea nu mai are nevoie de mine. Sunt licitatori atat de buni, atat de talentati.
D.V.: Multumesc mult, Aurel. Mi-a facut o deosebita placere!
A.B.: Plăcerea a fost de partea mea.
