Zenith DefyLab: Rescrie regulile

Zenith deschide un nou capitol în lumea orologeriei, prezentând Defy Lab, cel mai precis ceas mecanic construit vreodată. Nu sunt cuvinte mari, ci este vorba despre o adevărată revoluție tehnică, susținută de multe inovații și soluții inteligente. De altfel, juriul Grand Prix d’Horlogerie de Geneve i-a oferit premiul „Innovation Watch” 2017.

Pasionații își aduc aminte de primul cronograf auto­matic al industriei elvețiene de cea­suri, introdus în 1969 de Zenith – modelul El Primero – ce îngloba o funcție inimaginabilă la acea dată. Pentru că nimeni nu era capabil să măsoare zecimile de secundă. Iar acest mecanism este și în prezent considerat  mecanismul cronograf cel mai precis, având roată pe coloa­nă și o frecvență de 36.000 de vibrații pe oră (5 Hz). Acest lu­cru nu face decât să întărească imaginea Zenith, de deschizător de drumuri și recordmen în do­meniu. Acum a venit momentul unei noi „borne” în istorie, care va reprezenta, cu siguranță un reper peste timp.

Mai precis, Defy Lab pre­zintă un nou oscilator care, nici mai mult, nici mai puțin, aduce o nouă abordare tehnică însuși principiului de funcționare al ceasurilor mecanice. Chiar Ze­nith definește acest model ca fiind „unicul ceas mecanic ce integrează atât o evoluție, cât și o îmbunătățire a principiului balansierului cu arc, prezentat în ianua­rie 1675”. Este data aproximativă la care matematicianul, fizicianul și orologierul danez Christian Huygens publica în “Journal des Sca­vans” descoperirea sa privind utilizarea combinată a arcului spiral și a balansierului.

Așadar, iată-ne în fața lui Zenith Defy Lab, model ce a fost dez­voltat prin realizarea unor siner­gii la nivelul mărcilor ce compun Divizia de Ceasuri LVMH, totul sub supravegherea lui Guy Sé­mon. Sémon, actual manager general Tag Heuer, a fost avia­tor în Marina Franceză, zburând pe Dassault Super-Étendard înainte de a intra în industria de orologerie, deține un doctorat în fizică la Université de Franche- Comté și a predat algebra și topologia analitică.

Calibru ZO 342 – pentru că așa se numește – este un me­canism neconvențional, iar cea mai mare diferență comparativ cu un ceas mecanic „normal” o reprezintă noul oscilator mo­nolit din siliciu monocristalin, de doar 0,5 mm grosime, acoperit cu un strat de oxid de siliciu, fo­losind DRIE (Deep Reactive Ion Etching). Oscilatorul înlocuiește practic 30 de componente ale unui organ convențional de re­glare (cu grosime de aproximativ 5 mm), eliminând astfel etapele necesare în mod obișnuit, pre­cum asamblarea, reglarea, se­tarea, testarea şi lubrifierea.

Mecanismul Defy Lab funcționează la o frecvență in­credibilă de 15 Hz, cu o am­plitudine de +/- 6 grade, fiind creditat cu o autonomie de 60 de ore – mai mare cu 10% comparativ cu El Primero – în ciuda unei frecvențe de trei ori mai mare. În plus, își păstrează precizia cu mult peste 24 de ore de funcționare (momen­tul în care ceasurile mecanice încep să-și piardă energia și astfel precizia lor). Noul oscila­tor aduce o precizie zilnică de 0,3 secunde, performanță ce o menține pentru 95% din rezerva sa de mers.

Întregul oscilator are aproximativ diametrul mecanismului însuși (30 mm pentru oscilator), fiind menținut pe poziție în mecanism prin intermediul unor șuruburi care trec prin cei trei lobi ce pornesc din mijloc. Una dintre cele mai interesante caracteristici ale os­cilatorului este că cercul exterior nu este un inel simplu; este împărțit în trei secțiuni, legate mecanic de o lamă dublă de silicon, care se extinde de la un terminal în formă de L la fiecare dintre segmentele inelului.

Cele trei segmen­te ale inelului au sloturi ovale în ele, care primesc mici știfturi; acestea acționează ca un sistem antișoc, pentru a preveni deplasarea laterală excesivă a segmentelor inelului exterior.

Un alt aspect captivant al oscilatorului este dat de faptul că se pot obține mai multe tipuri diferite de mișcare, în funcție de modul în care părțile oscilatorului sunt conectate unul cu celălalt. Cele trei lame, care sunt legate la cele trei mase de pe margi­ne, se flexează lateral pentru a asigura o forță de rrapel, pe mă­sură ce oscilatorul vibrează cu o amplitudine de 6 grade (com­parativ cu circa 300 de gra­de la un sistem convențional). Performanța este cu atât mai remarcabilă, având în vedere că nu există arc convențional, iar variația ratei de poziție este practic zero.

Defy Lab este imun la gravitație, magnetism și tempe­ratură, care sunt, după cum se știe, inamicii actualelor ansam­bluri balansier – arc, supuse de­formării și/sau dilatării, ducând astfel la o precizie redusă. De asemenea, eliminarea multor componente înseamnă mai puțin contact și frecare mult re­dusă, de unde rezultă lipsa nevoii de lubrifiere.

Toate inovațiile tehnice au dus, evident, la o triplă certi­ficare: pentru precizia crono­metrului, prin titlul acordat de Observatorul din Besançon, pentru insensibilitate la schim­bările de temperatură – spectrul standardului ISO-3159 a fost lărgit, certificându-se variații de aproximativ 0,3 secunde pe zi și pe grad Celsius de deviere, va­loare care este de două ori mai bună decât cifra recomandată, respectiv pentru rezistența deo­sebită la câmpurile magnetice, de până la 1.100 Gauss, care este de 18 ori mai bună decât standardul ISO-764.

Zenith mai mar­chează o inovație cu Defy Lab, acesta fiind primul ceas cu carcasă (44 mm) produsă din Aeronith, cel mai uşor material com­pozit din alu­miniu din lume. Acest material nou, asemănător cu o spumă de me­tal extrem de solidă, a fost dezvoltat folosind un proces high-tech de producție (golurile din spumă fiind umplute cu un polimer ex­trem de ușor). Are o densitate de doar 1,6 kg/dm3, fiind de 2,7 ori mai ușor decât titanul, de 1,7 ori mai ușor decât aluminiul și cu 10% mai ușor decât fibra de carbon.

Cadranul în sine reprezintă o minioperă de artă, cu influențe moderniste și trimiteri vizuale la layoutul unei plăci de bază a unui megacomputer. Prime­le zece Zenith Defy Lab (zece versiuni diferite și unice), livrate într-o cutie de colecție, sunt de­ja prevândute.

Articol apărut în numărul 45 (decembrie 2017 – februarie 2018) al revistei Temporis. Informații la zi puteți găsi în numărul 50 (martie – mai 2019) al publicației, aflat la centrele de difuzare a presei.
Facebook
Twitter
LinkedIn

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

TEMPORIS logo without link 2500x1000 1 e1612950325322