Istorie
Mecanismul mecanic a rămas în foarte mare parte neschimbat de sute de ani. Pentru a funcţiona, un ceas are nevoie astăzi ca şi în secolul al XIII-lea, de un arc pentru înmagazinarea energiei, o piesă oscilantă (eşapamentul) care să reguleze eliberarea de energie, doi sau mai mulţi indicatori, un cadran gradat şi un ansamblu de roţi care să transmită mişcarea mai departe către limbile ceasului.
Principalul dezavantaj al mecanismelor mecanice este că în timp precizia lor are de suferit. Dintr-o mulţime de factori atât interni cât şi externi, mişcarea arcului nu poate fi păstrată la o rată constantă. Apare astfel o deviaţie de la timpul oficial, o abatere de X secunde (diferită în funcţie de ceas, marcă, vechime etc) pe care niciun mecanism nu a reuşit să o elimine în totalitate.
Prezentul aparţine mecanismelor quartz?
Cum veacul cu numărul 20 a fost numit până la refuz „al vitezei”, măsurarea timpului trebuia să devină la rândul ei…precisă. Soluţia a fost furnizată de un principiu fizic simplu cunoscut omului încă din 1880 – piezoelectricitatea. Descoperit de fraţii Curie, fenomenul defineşte calitatea unor materiale de a genera un curent electric atunci când sunt supuse unui stres mecanic. Cu alte cuvinte, ceasurile care poartă inscripţionat pe cadran cuvântul „quartz” poartă înăuntrul lor bucăţică în formă de diapazon din respectivul mineral, care vibrează cu 32 KHz. Bateria unui astfel de ceas are rolul de a amplifica semnalul electric pe care bucata de quartz aflată sub tensiune mecanică îl are în mod natural. Pulsaţia extrem de stabilă este transformată mai apoi în impulsuri descifrabile pentru circuitul electric al ceasului şi afişaj. Dacă vorbim de un mod analog de indicare atunci impulsul este trimis la un mic motor electric care mişcă limbile.
Diferenţa
Deosebirea dintre cele două tipuri de mecanism este uşor de remarcat. Quartzul are note mult mai bune la capitolul precizie. Nu trebuie întors, nu este sensibil la schimbări de temperatură şi are o abatere insesizabilă.
De ce am mai cumpăra un ceas mecanic dacă nu poate să ofere acurateţe maximă? „Bătrânele” mecanisme mecanice au o eleganţă aparte. Ele fascinează milioane de oameni prin ticăitul hipnotizant şi prin magia prin care din mişcarea unui arc şi a unor roţi iese…viaţă. Nu cumpărăm un ceas mecanic neapărat pentru precizie ci pentru că suntem dispuşi să ne oprim câteva minute din ritmul alert de zi cu zi pentru a ne minuna de fineţea pe care un producător sau altul au depus-o în crearea lui.
Filmul de mai jos nu aparţine TEMPORIS, dar ilustrează perfect frumuseţea mecanismelor mecanice.
