Bilanţ negativ – Industria orologeră în război

Un raport al Camerei Internaţionale de Comerţ arăta că „pseudo-industria” contrafacerilor ajunge de la 5 la 7% din sumele tranzacţionate pe piaţa internaţională. Între 260 şi 360 de miliarde de dolari la un total de 5.2 trilioane înregistrate în 1998. Pentru piaţa elveţiană a ceasurilor, asta înseamnă aproximativ 40 de milioane de fake-uri produse anual pentru un profit de un miliard de dolari.

 

 

Cu nouă zerouri în spate, ceasurile vândute la colţ de stradă devin brusc mai mult decât nişte „chinezării” pentru cei mai creduli. Aproape întotdeauna preţul unui fake este semnificativ mai mare decât valoarea acestuia. Calitatea nu se apropie de cea a originalelor nici în cazul modelelor de 4 dolari şi nici măcar în cazul celor high-end, care ajung până la 1500.

 

 

Pus pe hârtie, bilanţul dezastruos continuă. 100.000 de slujbe se pierd anual în Uniunea Europeană din cauza contrafacerilor. În ţările de producţie forţa de muncă este recrutată din rândurile copiilor, favorizând abuzurile, răpirea şi traficul de minori. Contrafacerile trecute ilegal peste graniţă nu plătesc TVA, taxe de vamă sau impozite.

 

Nu întâmplător orologeriile elveţiene au pornit o campanie atât de virală împotriva falsurilor. Fiecare fake produs diluează imaginea brandului şi confuzează publicul. Reputaţia unui ceas e construită pe baza angajamentului de calitate. Odată ce falsul îşi arată adevărata faţă, el conduce implacabil la o legătură cu originalul, răpindu-i din prestigiu. O realitate pe care o trăiesc anual mărci precum Rolex, Omega, Panerai, IWC etc.

Publicat de admin la data de 13 July, 2009 12:00 am

Galerie

Leave a Reply

Your email address will not be published.