O trecere în revistă a scurtei istorii Jean Dunand dezvăluie colaborarea dintre Thierry Oulevay şi Christophe Claret, cei doi specialişti care au înfiinţat marca în 2003. Primul, un antreprenor de succes cu o pasiune pentru art-déco şi un CV în care erau trecute Piaget şi renaşterea mărcii Bovet. Al doilea, unul dintre cei mai inventivi ceasornicari ai generaţiei sale, un profesionist al mecanismelor complexe, aflat în căutarea unei mărci care să-i ofere libertatea de exprimare mecanică.
Sub inspiraţia art-déco cei doi au pornit astfel propriul brand propunându-şi să se remarce nu numai prin unicitatea fiecărei colecţii, ba mai mult, a fiecărui ceas în parte. Aveau de gând să abordeze o tendinţă parcă uitată a ceasornicăriei – ultra-exclusivismul. Cum lucrurile făcute manual nu au cum să fie perfecte, fiecare exemplar avea să se remarce prin unicitatea lui. Pasiunea comună pentru artă şi-a găsit un fir comun sub numele de Jean Dunand, sculptor, un expert al utilizării lacului şi designer de interioare, simbol al curentului art-déco elveţian.
Shabaka
Sub denumirea Shabaka, Jean Dunand a semnat un mecanism uluitor: repetiţie de minut cu gonguri care reproduc sunetul clopotelor de catedrală, calendar perpetuu cu schimbare instantanee şi tamburi pentru afişaj, fazele lunii şi un indicator de putere de mers.
Shabaka face referire la cel de-al 25-lea faraon al Egiptului şi întregitorul regatului. Transpus într-un ceas, regele nubian al Egiptului se remarcă prin modul în care îşi afişează multitudinea de funcţii.
Data este arătată cu ajutorul a patru tamburi care efectuază o rotaţie simultană şi instantanee la ora 12. În jumătatea de jos a cadranului se află complicaţia fazelor lunii, poziţionată în partea dreaptă. Indicarea evoluţiei lor se face prin mişcarea unor discuri negre deasupra formei astrului ceresc. Complicaţia este atât de bine realizată încât deviază cu o singură zi la 120 de ani de funcţionare. Pe cât de complex este alcătuit Shabaka în ansamblul său, pe atât de simplu este indicatorul rezervei de putere. Plasată pe partea din spate a mecanismului, rezerva de mers are o singură piesă în mişcare vizibilă prin bariletul deschis.
