Text: Alex Buțu
Dintre toate funcţiile de măsurare oferite de un ceas mecanic, poate cea mai fascinantă este cea care oferă prognoza meteo. Tehnic, această abilitate a fost posibilă până acum prin implementarea unui barometru aneroid care permite folosirea presiunii atmosferice ca reper, spre deosebire de cel care foloseşte mercur.
Ideea unui ceas de mână mecanic înzestrat cu abilitatea de a prezice vremea pare să fie lait motiful pentru două mărci de ceasuri care au intrat în scena haute horlogerie în ultimii cinci ani.
Da Vindice, un orologier fondat în Elveţia în 2009, a prezentat la ediţia din 2010 a Grand-Prix d’Horlogerie din Geneva ceasul denumit expresiv Tourbillon-Barometer. Acesta foloseşte pe lângă fascinantul tourbillon şi o capsulă aneroidă cu ajutorul căreia măsoară presiunea atmosferică. Acest reper este folosit în mod tradiţional pentru a se preconiza starea vremii.
Capsula din ceasul Da Vindice este vidată (cu aerul parţial scos din ea), iar pereţii săi sunt ţinuţi separate de un arc. Schimbările de presiune percepute de capsulă produc contracţii sau expandări ale acesteia. Aceste mişcări sunt traduce în schimbări ale vremii, indicate pe un afişaj dedicate de pe cadran. Da Vindice menţionează în mod interesant că un mecanism amplifică aceste mişcări ale capsule, pentru a fi mai clar indicate.Producătorul mai explică faptul că zona goală din carcasă, care influenţează capsula se află în dreptul orei 10, pentru ca barometrul să reacţioneze la aerul ambiental cu interferenţe minimale create de temperatura corpului uman.
La trei ani după ce Da Vindice a prezentat Tourbillon-Barometer, şi-a făcut debutul Breva, un brand care s-a identificat cu acest concept al ceasului capabil să facă prognoze meteo. Statutul este unul meritat, deoarece Breva a evoluat considerabil soluţia barometrului aneroid adaptat unui calibru mecanic. Modelul Genie 01 prezentat în 2013 încorporează două capsule aneroide proiectate special pentru acest ceas şi construite dintr-un metal non-magnetic cu memorie, pe care Breva l-a patentat şi îl descrie ca fiind mai uşor şi mai rezistent decât aluminiul şi de două ori mai maleabil decât oţelul. S-a ales montarea a două capsule pentru a fi sporită sensibilitatea măsurării presiunii atmosferice.
Închiderea sau deschiderea valvei prin care aerul este lăsat să pătrundă în carcasă se face de la un buton rotativ amplasat în dreptul orei 4. Odată deschisă valva, un mic volum de aer intră în carcasă pentru a se egala presiunea cu cea din exteriorul ceasului. Desigur, orice deschidere sau orificiu ar permite infiltrarea prafului sau a apei în interiorul ceasului. Tocmai din acest motiv Breva a implementat şi un filtru. Este o membrană produsă din teflon. Aceasta are un caracter osmotic, adică este semipermeabilă.
Pentru acurateţea prognozei meteo, Breva Genie 01 include şi un altimetru ale cărui măsurători sunt făcute tot cu ajutorul capsulelor aneroide. Ceasul îşi ajustează şi singur altitudinea indicată, însă utilizatorul poate regla altitudinea luată în considerare, dacă ştie acest reper. Astfel, ceasul va putea prezice mai corect vremea. În plus faţă de ceasul Da Vindice, modelul Breva afişează şi cifre exact ale măsurătorilor (altitudinea între -300 şi +5300 metri, iar presiunea atmosferică între 973 şi 1053 hPa).
Complicaţiile cu funcţie de altimetru care folosesc un barometru sunt regăsite şi la alte branduri, cum ar fi Oris. Modelul Big Crown ProPilot Altimeter este exemplul perfect. În buna tradiţie de 74 de ani a brandului Oris, acest model de ceas cu calibru automat este robust şi ideal pentru sporturi extreme. Izolarea carcasei este rezistentă la scufundări de până la 100 de metri adâncime sau la presiuni de 10 bar. Însă pentru actualizarea cifrei indicate de altimetru, posesorul trebuie să sacrifice temporar rezistenţa la apă. Concret, coroana amplasată în dreptul orei 4 trebuie învârtită până crează un spaţiu suficient prin care aerul pătrunde în barometrul încorporat de carcasă. Apoi este indicată altitudinea pe un gradaj de până la 4.500 de metri. Dar această operaţiune durează foarte puţin, astfel că odată ce barometrul şi-a actualiat presiunea măsurată, coroana se înşurubează din nou ermetic. Dacă la bază tehnologia folosită de Oris este aceeaşi regăsită la Da Vindice şi Breva, preţul este dintr-o cu totul altă categorie. În timp ce Big Crown ProPilot Altimeter nu depăşeşte 4.000 de euro, celelalte două modele se încadrează între 100.000 şi 150.000 de euro în funcţie de versiuni. Desigur, nu se poate face abstracţie că aceste preţuri rezultă şi din materialele scumpe, complicaţiile superioare şi producţia limitată care definesc ceasurile Da Vindice şi Breva. Însă la fel valabilă este şi istoria de peste 100 de ani a brandului Oris.
Urmând tot firul tradiţiei în funcţii de măsurare ajungem şi la marca Longines. Specialiştii manufacturierului fondat în Saint-Imier (Elveţia) în 1832 sunt recunoscuţi pentru aplicaţiile multiple pe care le-au derivat din funcţiile de măsurare a intervalelor de timp tipice unui cronograf. Astfel, în colecţia sa există modelele Tachymeter Chronograph şi Telemeter Chronograph, cu funcţii de tahimetru (măsurarea vitezei de deplasare), respectiv telemetru. Acesta măsoară distanţa în funcţie de viteza sunetului. Practic cronometrul se porneşte când apare lumina fulgerului şi se opreşte când se aude tunetul. Apoi ceasul indică în kilometri distanţa până la locul producerii fenomenului. Astfel se poate afla, de exemplu, cât de repede se apropie o furtună. Aceeaşi funcţie o găsim şi la ceasul Meister Telemeter al brandului german Junghans. În cazul Longines există şi aplicaţii cu rol medical, cum este Asthmometer-Pulsometer Chronograph. Acesta are pe cadran două scale de numărare a bătăilor inimii şi a respiraţiilor pe minut.
Dar toate aceste funcţii sunt deja clasice. O complicaţie inedită în materie de măsurare a vitezei este adusă de Breva, cu Genie 03, primul ceas de mână cu anenometru. Acesta este un instrument de măsurare vitezei cu ajutorul “cupelor Robinson” care sunt angrenate de vânt. Mecanismul se ridică 6 mm peste nivelul carcasei ceasului, pentru a capta curenţii de aer, şi indică viteze de rulare între 20 şi 200 km/h. Afişajul vitezometrului oferă informaţia şi în mile pe oră (de la 10 la 125 mph). Drept bonus, Genie 03 este funcţional la scufundări în apă adâncă de până la 30 de metri chiar şi cu vitezometrul ridicat. Aceeaşi etanşeitate protejează calibrul ceasului şi de praf.
În materie de scufundări unul dintre etaloanele din rândul ceasurilor mecanice este Blancpain X Fathoms (fathom-ul este o unitate de măsură a adâncimii apei). Acesta are o membrană din metal amorf (care nu are structură cristalină) care ajunge la deformarea maximă abia când scafandrul coboară la 90 de metri adâncime. Pe acest parcurs, ceasul indică adâncimi de la 0 la 15 metri cu precizie de +/- 30 cm. Un al doilea gradaj afişează adâncimile până la 90 m. Blancpain X Fathoms are o rezistenţă la presiune de până la 37,5 bar, un indicator retrograd de 5 minute pentru opririle de decompresie, precum şi o funcţie de memorare a celei mai mari adâncimi atinse.
